I meet more and more people that tells me they don’t have time. That they don’t have time to go out for a drink, that they don’t have time to travel, they don’t have time for family, for girlfriend, they don’t have time to do what they want. Not true. We all have the same time. The priorities are different. When you say you don’t have time, all you do is lie to yourself. Everything is an illusion.
Stop for a second from what you’re doing to smell a flower, to admire a tree. Talk to a stranger about your dreams. Get away from home. Escape! You are the one who decides what to do with your life. You don’t depend on anyone.
We all see the black or gray side of life. We have a job, we have a family, we have worries, problems. We have bills to pay, a load of things to do, and so on. Forget about them. Let’s take a look at the beautiful part of life. Let’s be a little optimistic. A little bit crazy. Let’s walk the unknown paths. Let’s meet people. Let’s find love. Let’s think about ourselves. Let’s put all the daily shit aside and feel good. For us.
😀
Pai da, e simplu. Nimeni nu are timp, pentru timpul nu poate fi “avut”
Singurul lucru pe care poti sa il faci e sa “iti iei timp” si sa faci ceva cu el. Sa iesi la un suc, sa iubesti, sa calatoresti, ce vrei tu .
Dar suna cu atat mai frumos “Nu am timp sa ne vedem” decat “Aleg sa nu imi iau timp de o ora “timpul” sa stau la o cafea cu tine pentru ca e mai important pentru mine.”
😀
Nu stiu cum e cu timpul unora , dar eu una sunt genul care ar spune NU tuturor pentru cateva secunde de liniste ! Secunde in care simt ca nu pot sa ma misc , secunde in care imi vin in minte tot felul de imagini din trecut sau chestii la care trebuia sa ma gandesc cu mult timp in urma . Poate asta e motivul pentru care nu avem timp , sau poate suntem prea egoisti pentru a avea timp pentru altcineva ! Am fost obisnuiti sa trecem pe langa lucruri fara a ne opri o clipa numai pentru a vedea frumusetea acelui lucru . Suntem ca niste roboti , am uitat sa ne bucuram de timpul ramas , de natura , de tot ce ne inconjoara ! Nu noi suntem sclavii timpului , ci timpul e ca si un copil , iar atunci cand creste o sa ajungem la aceeasi concluzie : “il priveam cu dor cand il vedeam trecand, l-am pierdut usor , am ramas plangand !” si o sa ne dam seama ca nu am facut nimic cu viata noastra !
Au ajuns oamenii sa fie tzinutzi prizonieri in fatza unor bucatzi de plastic numite laptop-uri!